Dinu Malancea, dacă ar fi să ne povestiți despre activitatea dvs de zi cu zi, ce ne-ați putea spune?
Sunt un om norocos pentru că am șansa să fac ceea ce îmi place să câștig bani din asta. Deja de șapte ani am transformat pasiunea pentru fotografie într-o ocupație permanentă. Asta îmi aduce multă satisfacție pentru că sunt convins că există o magie aparte în munca pe care o depun. Ce poate fi mai frumos decât timpul petrecut în compania tinerilor îndrăgostiți care își trăiesc cele mai speciale momente din viață? Încerc să imortalizez emoții și clipe, iar în afară de asta încerc să trăiesc corect, să fiu plin de energie pozitivă și să ajung mereu la timp, oriunde aș merge.
Cum vă setați calea de la idee la realizare și care este schema pe care o urmați în acest sens?
Totul depinde de planurile pe care le avem și de percepția pe care o avem despre realizări. Din punctul meu de vedere, înainte de a ne seta un drum trebuie să marcăm pe el pași concreți pe care să-i urmăm și să-I realizăm la termen. Un alt element important este să ne setăm deadline-uri realiste. Ele trebuie să fie create în conformitate cu posibilitățile pe care le avem: nici prea departe, pentru a nu ne permite să ne relaxăm, dar nici prea departe pentru a nu ne descuraja.
Totuși, afacerile bazate pe creativitate au un specific aparte. Cum reușiți să vă mențineți pe val?
Cred că toți cei care activează în acest domeniu vor fi de acord cu mine că suntem niște oameni norocoși. Însăși ideea de creativitate ne îndeamnă să creăm. Să experimentăm fără oprire. Chiar și așa, pentru a obține rezultatele visate este nevoie de experiență. Este bine să ne dăm seama că doar încercând și greșind vom căpăta experiența necesară. Și dacă greșelile sunt niște lecții menite să ne învețe anumite chestii, reușitele sunt acolo pentru a ne încuraja și pentru a ne determina să mergem mereu înainte. Acesta cred că este răspunsul referitor la menținerea pe val: încerc, cad, învăț.
De ce are nevoie un artist pentru a-și menține inspirația în suflet?
De pasiune. Încă de când eram copil practicam desenul și muzica. Când îmi făceam temele de la școală, neapărat sub caiet era câte o coală de hârtie pe care desenam. Tot din interes și pasiune am învățat să cânt la pian, apoi la chitară. Se întâmplă să mai scriu și versuri. Regret că în ultimii ani prea puțin timp îmi ajunge pentru a cânta. În schimb, am început să experimentez în bucătărie. Iau diverse produse și încep să gătesc. Ulterior, aranjez rezultatul pe farfurie, ca un adevărat “chef” și ne bucurăm de gusturi și savori împreună cu soția.
Dacă ați reveni în adolescență, ce sfat v-ați acorda?
Mi-aș spune să încep mai repede. Să nu mai pierd timpul pe lucruri neînsemnate. Trebuie să recunosc că aș schimba unele lucruri dacă aș decide să merg pe drumul artei fotografice. Altfel spus, aș fi mai încrezător și aș înainta mai sigur și mai repede. Nu aș mai asculta toate părerile din jur și categoric nu m-aș mai lăsa influențat de factori externi.
Ați reușit să aflați unde se ascunde fericirea?
Fericirea este în faptul că suntem vii. De asemenea, ea se ascunde în zâmbetele persoanelor dragi. Știu că sunt fericit când îmi strâng în brațe mama, soția, familia. Consider că dacă ai alături măcar o singură personae care te iubește necondiționat, te poți considera un om fericit.
De ce ar trebui să apeleze la ochiul dvs de artist cei care sunt în căutarea unui obiectiv ce le va imortaliza clipe din viață?
Sunt sincer cu clienții mei și îmi fac lucrul conștiincios. Consider că este important să ai încredere în persoana care îți va surprinde cele mai sincere emoții. De aceea, creez o relație de comunicare cu clienții mei, încerc să țin cont de părerea lor, dar și să fiu atent la nevoile și dorințele lor. Asta pentru că îmi iubesc nespus meseria, iar principala mea satisfacție este rezultatul final. Mai mult, pot să spun cu sinceritate că nu-mi va fi greu să urc chiar și munți alături de clienții mei, important este să realizăm împreună lucruri minunate care să se transforme în amintiri pentru o viață. Nu degeaba se spune că deși mașina timpului nu există, există un bilet de călătorie în trecut, iar acesta este fotografia.
